Casa Gheorghe Tătărescu din București: Martoră discretă a puterii și continuității EkoGroup Vila

Când pășim în venerabila vilă de pe Strada Polonă nr. 19, nu accesăm doar un spațiu arhitectural, ci o peliculă transparență prin care se proiectează istoria interbelică a României – o lume a ambițiilor politice, a codurilor sociale elaborate și a unei familii care a navigat între aspirație și compromis. Casa lui Gheorghe Tătărescu respiră nu ca un simplu edificiu, ci ca un martor incrustat în timp și spațiu, unde puterea nu a fost declamată prin opulență, ci semnalată prin proporții, detalii controlate și un limbaj arhitectural sobru ce transcende epoca. Astăzi, sub numele de EkoGroup Vila, această fostă reședință a prim-ministrului României păstrează și revendică cu eleganță memoria complexă a trecutului său, integrând-o cu responsabilitatea unui prezent cultural activ, dar discret.

Casa Gheorghe Tătărescu din București: de la reședința prim-ministrului la EkoGroup Vila

Figura lui Gheorghe Tătărescu (1886–1957), politician al epocii interbelice, se reflectă în fiecare colț al casei sale bucureștene – o vilă de dimensiuni modeste, unde restricția proporțiilor și eleganța simplă dau glas unei culturi politice ce evita exhibiția. Spațiul locuinței sale, proiectat de arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, cu aportul artistic al sculptoriței Milița Pătrașcu, nu urmărește grandiosul ci conferă o voce discretă puterii și responsabilității. În contemporaneitate, această vilă interbelică este cunoscută drept EkoGroup Vila, un spațiu ce nu suprimă trecutul, ci îl găzduiește cu respect, propunând o continuitate culturală atent mediată și acces controlat.

Gheorghe Tătărescu: omul și epoca sa

Înțeles mai degrabă prin prisma biografiei sale legate de guvernările României anilor ’30 și începutul celui de-al Doilea Război Mondial, Gheorghe Tătărescu este o figură politică cu multiple fațete, profund ancorată în derivă și tensiunile unei epoci aflate între democrația fragilă și autoritarism. Jurist cu studii la Paris, susținător al votului universal și al reformelor electorale, Tătărescu a traversat conflictele dintre generații în Partidul Național Liberal, fiind numit prim-ministru în momentul decisiv când Carol al II-lea și-a impus voința politică într-un mod direct.

Mandatele sale (1934–1937 și 1939–1940) au fost marcate de un echilibru delicat între eficiența administrativă și măsuri care au erodat democrația parlamentară – o realitate care nu trebuie nicidecum idealizată. Ulterior, după război, aceeași figură încearcă o adaptare la contextul nou al coabitării cu URSS, dar ajunge marginalizată și surdă în fața noului regim comunist. Tată al unei dualități între datoria asumată și compromisurile politice, identitatea lui rămâne un nod istoric, oglindit în spațiile casei ce i-a fost martoră.

Casa ca extensie a vieții publice și private

Departe de grandiozitatea palatelor contemporane, casa lui Gheorghe Tătărescu se remarcă prin scala sa restrânsă, aleasă conștient pentru a reflecta o etică a puterii caracterizată prin reținere și proporție. Așezată într-un cartier în care aristocrația interbelică își calibra alianțele, această vilă a fost un spațiu în care viața publică și cea privată nu se confundau, ci se completau discret, într-un dialog atent construit.

Biroul premierului, coborât la entre-sol și ascuns printr-un acces lateral discret, este emblematic în această privință: un spațiu modest, fără fanfare, sugerând o concepție a liderului pentru care funcția era un mandat, nu un spectacol. În același timp, gradul de rafinament al finisajelor și organizarea clară a interiorului indică un respect profund pentru valori și nu pentru vizibilitatea ostentativă.

Arhitectura: echilibrul între mediteranean și neoromânesc prin viziunea lui Zaharia, Giurgea și Milița Pătrașcu

Concepută între 1934 și 1937 de arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, casa reprezintă o sinteză timpurie în București a limbajului mediteranean îmbogățit cu accente neoromânești. Fațadele evită simetria rigidă, iar portalurile moldovenești invită la introspecție, ascunzând în mod calculat biroul premierului. Colaborarea artistică cu sculptorița Milița Pătrașcu, discipolă a lui Brâncuși și confidentă a Arethiei Tătărescu, se concretizează în detalii precum șemineul cu absidă, care devine un punct de referință pentru arhitectura vremii.

Interiorul mizează pe finetea parchetului din stejar masiv, uși sculptate cu sobrietate și feronerie din alamă patinată, toate într-un ansamblu ce contrapune austeritatea cu detaliul minuțios. Această arhitectură se înscrie în codurile unei elite care valoriza echilibrul și etica ca forme ale puterii, nu gloria personală sau manifestarea ostentativă.

Arethia Tătărescu și rolul ei cultural

În umbra discretă a soțului său, Arethia Tătărescu a jucat un rol fundamental ca purtătoare a sensibilității culturale și a angajamentului civic. Supranumită „Doamna Gorjului”, ea nu a fost doar o figură decorativă, ci un vector cultural activ, implicat în societăți de binefacere și în revitalizarea meșteșugurilor oltenești. Această dimensiune se oglindește și în arhitectura casei, deoarece Arethia a vegheat ca vila să nu devină o cravată a opulenței, ci un ansamblu coerent, în care modernismul se întâlnește cu rădăcinile naționale.

Relația apropiată cu Milița Pătrașcu și susținerea implicării acesteia în proiectarea elementelor decorative adaugă un strat suplimentar al culturii materializate, dând casei o identitate și o memorie artistică ce dăinuie dincolo de clădire.

Ruptura comunistă: decăderea și pierderea sensului

După 1947, pentru Casa Gheorghe Tătărescu începe o etapă de degradare simbolică și materială ce oglindește trauma epocii. Naționalizată și golită de semnificația sa originară, aceasta devine un spațiu privatat de identitatea sa inițială. Intactă în structura de bază, dar mutilată în elementele de finisaj și relațiile spațiale, vila reflectă ignoranța și represiunea unui regim în care fostele elite erau demonizate.

Momentul arestării lui Gheorghe Tătărescu și marginalizarea sa politică se aseamănă cu închiderea naratorului legitim al istoriei pe care casa o conținea. Clădirea rămâne, astfel, un martor mut al unei istorii pe care regimul comunist a încercat să o șteargă.

Post-1989: controverse, erori și corecții în recuperarea casei

Tranziția postcomunistă deschide un nou capitol pentru Casa Tătărescu, dar nu fără turbulențe. Atribuită pentru o vreme controversatului proprietar Dinu Patriciu, intervențiile asupra interiorului au fost adesea criticate pentru alterarea ireversibilă a integrității arhitecturale. Transformarea temporară a casei într-un restaurant de lux a sporit și mai mult percepția de tratament inadecvat acordat patrimoniului.

Însă această perioadă fracturată a reconfigurat discuțiile publice și profesionale în jurul valorii reale a clădirii, atribuind rolul principal proiectului inițial al lui Zaharia și Giurgea și contribuției Arethiei Tătărescu și Miliței Pătrașcu. Restaurarea ulterioară, realizată de un operator străin cu bun simț, a revenit asupra acestor repere, încercând să pună în valoare proporțiile originale, materialele și detaliile definitorii ale patrimoniului.

Identitatea contemporană: EkoGroup Vila ca păstrător al memoriei

În prezent, această casă cu atât de multe straturi istorice este cunoscută sub numele de EkoGroup Vila, un spațiu cu acces controlat, unde trecutul nu este mascat, ci invitat să comunice cu prezentul. Această denumire reflectă un echilibru între responsabilitatea conservării și adaptarea la nevoile unui spațiu cultural activ, fără excese, fără ștergerea identității.

Accesul se face pe bază de bilet, disponibil prin platforma iabilet.ro, în funcție de evenimentele organizate, marcând un proces de deschidere care păstrează intimitatea și integritatea istorică.
Astfel, casa devine un nod al reflecției asupra sociologiei puterii, al artei interbelice și al memoriei unei epoci complicate, servind memorii vii și nu doar repere estetice.

Frequently Asked Questions about Gheorghe Tătărescu și Casa Tătărescu

• Cine a fost Gheorghe Tătărescu?
  Politician român marcant al perioadei interbelice și postbelice, de două ori prim-ministru (1934–1937, 1939–1940), un om care a încercat să combine datoria cu realismul politic într-un context dominat de crize majore și compromisuri inevitabile.
• Gheorghe Tătărescu este același cu pictorul Gheorghe Tattarescu?
  Nu. Gheorghe Tătărescu, prim-ministru, este o personalitate politică distinctă de pictorul Gheorghe Tattarescu (1818/1820–1894), reprezentant al academismului românesc din secolul XIX.
• Ce stil arhitectural definește Casa Tătărescu?
  Un mix rafinat de influențe mediteraneene și elemente neoromânești, rezultat al colaborării dintre arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, cu intervenții artistice de modernism temperate ale sculptoriței Milița Pătrașcu.
• Ce rol a avut Arethia Tătărescu în configurarea casei?
  Ca beneficiară oficială și agent cultural discret, Arethia a vegheat ca vila să reflecte echilibrul între sobrietatea puterii și sensibilitatea artistică, implicându-se activ și în viața culturală a epocii, inclusiv în susținerea lui Brâncuși.
• Care este funcția actuală a clădirii?
  Funcționează sub denumirea de EkoGroup Vila, un spațiu cultural cu acces controlat, restaurat cu atenție la valorile arhitecturale și istorice, menținând continuitatea cu trecutul său complex.

Intrarea în Casa Gheorghe Tătărescu este o invitație atent calibrată de a înțelege mai degrabă decât de a admira pasiv: o explorare a unei epoci în care puterea își negocia identitatea între idealism și constrângeri, iar arhitectura devenea limbaj al acesteia. Prin această perspectivă, EkoGroup Vila oferă nu o simplă vizită, ci o experiență a memoriei situate în timp și spațiu, deschisă celor care caută să înțeleagă profunzimea trecutului prin intermediul unui spațiu ce continuă să comunice cu contemporaneitatea, marcând o responsabilitate culturală esențială în secolul XXI.

Contactează echipa EkoGroup Vila pentru programare și vizite private, deschizând astfel calea către o lectură integrată a istoriei, arhitecturii și muzeografiei contemporane.

EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată

📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]

Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.